Concursurile, o experiență pe care o construim împreună

Ce mi-aș dori să știm înainteSe apropie concursurile și știu că, pentru mulți dintre voi, încep deja emoțiile. Copiii abia așteaptă să își poarte costumele, să intre pe muzică și să vă arate ce au lucrat. Voi vă doriți să îi vedeți fericiți și să se întoarcă acasă mândri de ei. Și eu îmi doresc același lucru.

Tocmai de aceea, simt nevoia să vorbim puțin despre pregătire și despre așteptările cu care mergem la concurs.

**Faptul că un copil știe coregrafia nu înseamnă că este deja pregătit să o prezinte în concurs.** La început învață mișcările și ordinea lor. Apoi lucrăm la cum le execută, la muzică, la poziții, la expresivitate și la sincronizarea cu ceilalți. Toate acestea au nevoie de repetiții.

În sală mai putem opri muzica, explica și relua. La concurs, copilul trebuie să se descurce cu ce a învățat, într-un spațiu diferit, cu public și cu emoții. Îmi doresc să ajungă acolo simțindu-se pregătit, nu încercând să își amintească ce urmează.

Când începem pregătirea cu trei luni înainte, avem nevoie să folosim acel timp. Trei luni în care venim constant și trei luni în care lipsim frecvent sunt experiențe foarte diferite. Câteva repetiții în ultima săptămână nu pot recupera întotdeauna ce nu am reușit să lucrăm până atunci.

Asta nu înseamnă că trei luni de antrenament garantează o medalie. Înseamnă că **așteptările noastre trebuie să fie în acord cu pregătirea pe care copilul a făcut-o.** Nu ar fi corect față de el să îi cerem siguranță și rezultate dacă nu a avut suficient timp să exerseze.

Știu că apar răceli, oboseală și situații neprevăzute. Le înțeleg. Mă ajută însă să îmi spuneți din timp și să avem cu toții grijă de continuitatea pregătirii.

La grup, lucrurile sunt și mai legate unele de altele. Fiecare copil are un loc și un rol. Când cineva lipsește, ceilalți repetă fără partenerul lângă care trebuie să se așeze, fără formula completă și, uneori, cu modificări. De aceea, când confirmăm participarea, vă rog să luăm în calcul și repetițiile de dinainte. Copiii se bazează unii pe ceilalți.

Vreau să vă povestesc puțin și despre partea mea de muncă, pe care poate nu o vedeți întotdeauna. Pentru fiecare concurs aleg și editez muzici, compun coregrafii, caut variante potrivite copiilor și adaptez elementele la nivelul lor. Stabilesc formații, schimb secvențe care nu funcționează și încerc să găsesc locul în care fiecare copil se poate pune în valoare.

Apoi vin repetițiile, corecturile, orele suplimentare. Pe lângă ele sunt înscrierile, regulamentele, categoriile, muzicile de trimis, discuțiile cu organizatorii, programul, costumele și mesajele către părinți. Sunt multe detalii mici care trebuie puse cap la cap ca participarea să decurgă bine.

În ziua concursului sunt acolo la încălzire, la ultimele indicații și lângă copiii care au nevoie de o încurajare. Mă emoționez cu ei și mă bucur când văd că le reușește ceva la care am muncit mult. Pun suflet în toate acestea, iar sprijinul vostru contează mult pentru mine.

**Îmi doresc să obținem rezultate, dar nu vă pot promite un anumit loc.** Înscrierea la concurs nu garantează un premiu. Contează cum evoluează copilul în acea zi, criteriile de arbitraj și nivelul celorlalți participanți. Uneori, chiar și după o pregătire bună, apar greșeli sau emoții mai mari decât ne așteptam.

De aceea, vă rog să observăm și lucrurile care nu se văd în clasament. Poate că un copil și-a terminat pentru prima dată coregrafia fără ajutor. Poate că a reușit un element care îi dădea bătăi de cap sau a continuat după o greșeală, deși înainte s-ar fi oprit. Pentru el, aceștia pot fi pași mari.

Înainte de concurs, îl ajută să audă că avem încredere în el. După concurs, îl ajută să știe că suntem alături de el și dacă nu a ieșit totul cum și-a dorit. Vom avea timp să discutăm ce mai este de lucrat, fără reproșuri și fără comparații cu alți copii.

Eu îmi asum pregătirea și îndrumarea lor. De la voi am nevoie de comunicare, consecvență și sprijin pentru copii. Îmi doresc să mergem la concurs cu bucurie și cu încrederea că fiecare a făcut partea lui, iar copiii au avut timpul și susținerea de care aveau nevoie.